Un ansamblu de factori exogeni
si endogeni catre care omul se simte atras de forte invizibile si care ii
contureaza un anumit traseu in viata. Ignoranta il determina sa creada ca nu
are de ales dar totul este alegere. Fiecare gand este o alegere intre asa zisa
sintagma de bine-rau. Oamenii aleg binele ajungand sa-si faca rau sau aleg raul
ajungand sa faca bine. De ce fac asta? Datorita iluziilor. Ca sa poti discerne
intre adevar si iluzie ai nevoie de educatie. Propria educatie bazata pe filtrul personal fata de toate cunostintele
dobandite din exterior. Ca atunci cand folosesti o sita. Ce e folositor ramane
ce nu, se arunca. Ca sa iti dai seama
cum este iluzia, gandeste-te ca ai o
casa (sau camera). O poti redecora dar pozitia ei este fixa. De cate ori
accesezi iluzia ea este in aceeasi pozitie chiar daca amintirea accesata o mai
poate distorsiona. Atunci cand gasesti un adevar el este mereu in miscare.
Gasesti acelasi inteles in orice eveniment care iti intra in atentie. Si acesta
este adevarul tau. Poate ajungi sa constati in timp ca adevarul tau se
suprapune pe adevarul altor oameni. Cu atat mai bine. Insa nu este obligatoriu.
Nu discutam de normele stabilite pentru buna functionare a societatii. Dupa
atata amar de vreme aproape ca am invatat cu totii ca trebuie respectate.
Vorbim de individualitate. Ce se intampla cu soarta fiecaruia. Care este acum si
incotro se indreapta?
Desigur, poate nu intelegem din
prima ca avem permanent aceasta alegere la indemana, numita “liberul-arbitru” si
sunt nenumarate controverse pe tema asta. Ca ar fi limitata, ca ar veni dupa
respectarea unor norme divine sau umane, ca nu ar exista deloc pentru ca oricum
totul e trasat etc. Dar si aceste controverse, pareri si convingeri filozofice
sunt ale altor oameni, cu adevarul sau iluziile lor. Cand incepem sa ne constientizam propriile alegeri, e un
moment ideal de exersat. Sa facem
alegerea si sa urmarim finalitatea ei. Numai asa intelegem de ce, de fapt, noi
suntem cei care ne scriem soarta in fiecare moment. Putem spune ca soarta noastra a
fost deja scrisa pentru ca ne-am nascut intr-o familie saraca, si vom fi nevoiti
sa fim umiliti o viata, pentru ca perceptia asupra lumii este una de lipsuri, si
pare covarsitoare. Sau ca ne-am nascut intr-o familie bogata si nu avem cum
decat, sa continuam sa ingrijim sau, sa dezvoltam
aceasta bogatie, pentru ca o alta perspectiva ar parea inspaimantatoare.
Cati oameni atatea perspective. Care se mai si “imprumuta” de la unii la altii,
nu sunt originale. Putini oameni pot fi cu adevarat originali, intrucat cei mai
multi accepta de la inceput credinta imprumutata.
Intre atatea perspective, cine
are dreptate? Cine a gasit adevarul? De ce sensul unuia este mai bun decat al
altuia? In realitate*, nimeni nu stie si toata lumea stie tot. In adancul
fiecarei fiinte se gaseste adevarul propriu, care ii este soarta, de ce si-a
construit-o asa, de ce are/nu are curaj sa fie altfel. Desigur, astfel de
intrebari despre propria persoana vin la
pachet cu infruntarea propriei gandiri si asta pare ca este unul dintre cele
mai grele lucruri cu care se confrunta un om. Toate neplacerile sunt gonite sub pres ca
atunci cand “nu ai timp” sa faci curat. Si aici, oamenii nu au timp de ei.
Orice este mai important decat propria persoana. Este evident ca acordand
importanta celor din exterior ei sunt cei care iti scriu destinul. Dar nu
pentru ca ei sunt egoisti ci pentru ca noi cerem asta refuzand sa ne confruntam
cu noi insine. Avem ocazia mental sa facem tot felul de exercitii. Daca putem
sa iesim din pantofii nostri si sa ne vedem in ansamblu si nu pe bucati am avea
o imagine clara despre noi. Acceptarea ansamblului pe care il vedem ne da si
curajul de a ne deplasa pe o alta axa a sortii. O astfel de sinceritate insa
pentru oamenii neobisnuiti cu asta poate fi brutala, asa ca e bine sa exersam
mai intai cu lucruri suportabile. Si aici iar intra in scena individualitatea.
Ceea ce considera fiecare ca poate suporta. Poate ca nu este un lucru usor dar
nici greu nu e. Tine de alegere J.
Daca iti doresti sa stii cum sa
faci alegeri si unde te-ai blocat cand le-ai/nu le-ai facut, vino la cursurile
de dezvoltare personala sau la coaching daca ai stabilit deja un obiectiv.
*realitate= un cuvant folosit aici cu sensul de “observabil”
dar care este la fel de controversat ca orice concept metafizic. Realitatea
cuiva poate fi iluzia altcuiva.


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu